Sonet 5

Dac-am uitat, iubito, cum te cheama
Si cum se face ziua-n ochi tai,
Ascunde-ti visul plin de vanatai,
Si nu-mi lua uitarile in seama.
Prea mult colind pe-ntortocheate cai
Si prea putin e loc sa-mi fie teama,
Ca daca mortii eu i-as spune" Ia-ma!"
Tu i-ai zvanta si umbra in batai.
Dar nu incerc aceasta nici in gluma
Ci doar ma-ntorc la tine si te rog...
Primeste-ma, si iarta-ma si du-ma
Din partea ratacitilor zalog
La carnea ta de soare si de huma,
Pe instelatul cerului polog.

Scrisoare de bun ramas

Iubito, cata lume intre noi
Numaratori de ploi din doi in doi
Si dintr-un ochi de dor necunoscut,
Cate zapezi pe buze ne-au crescut...

Asculta-ma si lasa-ma sa strig
Mi-e frica de-ntuneric si de frig
Si nu mai vreau sa stiu pana la sfarsit
Cine-a iubit frumos, cine-a gresit.

Cine-a facut spre noapte primul pas

Balada blondelor iubiri

E frumos, e prea frumos la tine-n suflet
E târziu, e prea târziu la mine-n gând
Împartasim, împartasim aceeasi taina
Dar nu se stie, nu se stie pâna când.

Prea multe pasari cardinale
Între iluzii se rotesc
Contaminând cu ascensoare
Misterul nostru pamântesc.

Îmbatrânim de fericire
Într-o mansarda fara flori

Reflex 88

Prea fericiti nu suntem, dar plutim...
Aceasta-i tot ce suntem si ce stim
Despre ciudata stare care a fost
Lasata noua spre a-i da de rost...
Si iata-ne supusi unei caderi
Prin zilele neprevazutei veri,
Si, iata-ne constrânsi la îndurat
Iubirea, ca pe un fapt adevarat,
Cu toate ale sale, care pot
Sa ne usuce frunzele de tot...
Nemaiavând ce urme sa lasam,
Prea fericiti nu suntem, dar... visam.

Reflex 76 (Cartea claudiana)

Purtam in noi destule amintiri
Din caruselul fostelor iubiri,
Sa nu ne fie dureros de rau
In viata mea, cu adevarul tau,
In carnea ta, cu gargaunii mei-
Si, iata-ne cazuti, ca niste zei,
Din cerul poeziei pe pamant,
Sa ne schimbam cuvantul dupa vant,
Sa ne purtam iubirea dupa cai
Care, oricum, nu-ncap in ochii tai,
Care, oricum, nu trec prin gandul meu,
Dar…se intorc la cineva mereu.

Reflex 110 (Cartea claudiana)

 E prea putin ce pot marturisi,
Daca-ai fugi si nu te-as mai gasi,
Dar, ca sa afli totul, nu e greu;
Asculta-ma cu sufletul, mereu,
Lasandu-ma sa cred ca nu mai vrei
Si te desprinzi cumva din ochii mei
Si-ai sa-ntelegi cat frig s-ar intampla
Dac-ai fugi si nu te-as mai afla…

Reflex 109 (Cartea claudiana)

Mai pune-o vorba buna, daca vrei,
Pentru aceasta vara, pe la zei,
Sa nu ne-o ia de tot sau prea curand!
Si, daca ne iubim de-o vreme-n gand,
Mult mai solar, mai tandru, mai frumos
Decat am face-o, tavaliti pe jos,
Prin iarba obsesivei despuieri;
Invata sa spui maine in loc de ieri,
Acoperindu-ti bratele cu flori
Si, mai ales, sa nu-ndraznesti sa mori!

Reflex 108

Prea repede uitam ce-aveam în gând,
Sub apasarea vorbelor de rând!
Nici nu ma strigi de tot, nici nu ma lasi...
E-atâta ezitare între pasi.
Prea repede uitam ce-aveam de spus -
Un zbor în minus, o cadere în plus...
La tine-i vara si la mine-i frig,
Nici nu te las de tot, nici nu te strig.