Privirea ta e trandafir in floare
Şi fruntea, crin
şi zâmbetele, miere
Şi trupul, val
şi mersul, adiere
Şi glasul, cântec de privighetoare!
Tu eşti a vieţii mele sărbătoare
Şi-a bietului meu suflet reinviere-
Căci mă renaşti cu alba mângâiere
Din graţiile tale-ncântătoare.
Dar de-aş atinge scumpa ta fiinţă
Cu cea mai mică umbră de dorinţă,
Aş profana iubirea mea curată,
Căci mi-aş muşca pe-a tale buze, visul
Şi-n sărutarea mea necumpătată
Ca-ntâiul om, mi-aş pierde paradisul
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu